Roma Education Fund organizează șase consultări publice privind viitorul educației romilor. Întâlnirile au loc online, pe Zoom, între 7 și 12 aprilie 2023. Invităm organizațiile neguvernamentale, instituțiile publice și orice persoană interesată să participe în acest proces de reflecţie să se înregistreze. Primele două consultări au loc pe 7 aprilie. Prima începe la ora 10.00 CET și este o întâlnire internațională, așa că limba de comunicare va fi engleză. ÎNREGISTREAZĂ-TE AICI!
Cea de-a doua întâlnire programată pe 7 aprilie 2023, de la ora 14.00 CET, se adresează organizațiilor, instituțiilor și persoanelor interesate de subiect din Macedonia de Nord. ÎNREGISTREAZĂ-TE AICI!
11 Aprilie
Consultare internațională, ora 10.00 CET – ÎNREGISTREAZĂ-TE AICI!
Consultare cu organizațiile, instituțiile publice și persoanele interesate de subiect din România, ora 14.00 CET. ÎNREGISTREAZĂ-TE AICI!
12 Aprilie
Consultare cu organizațiile, instituțiile publice și persoanele interesate de subiect din Bulgaria, ora 15.00 CET – ÎNREGISTREAZĂ-TE AICI!
Consultare cu organizațiile, instituțiile publice și persoanele interesate de subiect din Serbia, ora 18.00 CET – ÎNREGISTREAZĂ-TE AICI!
Feedback-ul și propunerile dumneavoastră vor fi colectate în timpul dialogurilor de consultare. De asemenea, le puteți trimite în scris pe adresa de mail consultations@romaeducationfund.org.
Educația romilor și REF: document de consultare
- Context
Educația precară este atât o cauză, cât și un efect al cercului vicios al marginalizării romilor și al gradului de implicare scăzut al acestora în viața publică. Din acest motiv, educația a reprezentat prioritatea principală a politicilor, finanțărilor și proiectelor privind romii pentru Uniunea Europeană, pentru donatorii internaționali și guvernele naționale care au avut ca scop îmbunătățirea situației comunităților de romi. În acest sens, în 2005 a fost creată fundația Roma Education Fund (REF).
În prezent, sistemele educaționale formale nu reușesc să includă copiii romi în procesul de integrare și nici să le ofere o educație incluzivă și calitativă. De asemenea, acestea nu reușesc să abordeze în mod adecvat dimensiunea culturală, istoria și dinamica socială în ceea ce privește romii în calitate de grup etnic constitutiv al statelor europene.[1] O perspectivă adecvată asupra identității romilor – înlocuită de sentimente de inferioritate și rușine – bazată, printre alți factori, pe o cunoaștere solidă a istoriei, culturii, limbii și contribuțiilor lor la societatea actuală reprezintă o condiție prealabilă în ceea ce privește implicarea romilor în viața publică în vederea realizării de progrese pentru comunitățile lor apropiate, precum și pentru comunitățile mai largi și pentru societate în general.
Cel mai recent raport al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a UE a scos la iveală rezultate devastatoare privind 10 țări din UE[2] printre care se numără următoarele:
- Proporția romilor care s-au simțit discriminați atunci când au intrat în contact cu autoritățile școlare a crescut în ultimii cinci ani.
- Segregarea școlară a crescut în cazul copiilor cu vârste cuprinse între 6 și 15 ani.
- Proporția de tineri romi cu vârste cuprinse între 20 și 24 de ani care au terminat cel puțin învățământul secundar superior a rămas în mare parte la același nivel scăzut.
Cauzele profunde ale acestor probleme datează din secolul al XIX-lea, când a fost introdus învățământul de masă pentru a promova ideea de apartenență națională și pentru a dezvolta competențele necesare pentru industriile dezvoltate recent. În ultimii 30 de ani, societățile noastre au fost destabilizate de tranziții și crize sociale, economice și politice, ceea ce a dus la o creștere a naționalismului care perpetuează excluziunea. Prin urmare, ne confruntăm în continuare cu o calitate scăzută a sprijinului educațional, în special în comunitățile majoritar rome, cu lipsa unor investiții adecvate în infrastructura școlară, cu neglijența profesorilor și cu ignoranța. Romii au rămas străini sau cetățeni de mâna a doua în propriile state, iar precaritatea materială și conceptuală a instituțiilor educaționale reflectă această realitate socială și politică.
2. Abordarea ROMA EDUCATION FUND
Principala abordare din trecut – în care REF a investit împreună cu alte persoane care au lucrat în domeniul educației romilor împreună cu guvernele naționale – a fost „desegregarea” școlilor care ofereau o educație de calitate inferioară elevilor romi, prin închiderea acestora și/sau prin transferarea copiilor romi în școlile de masă (de ne-romi), în speranța că un mediu etnic divers va oferi oportunități individuale de dezvoltare mai bune. Cu toate acestea, abordarea s-a dovedit a fi ineficientă pentru elevii romi și, într-o oarecare măsură, chiar mai dăunătoare, fiind puși sub stigmatul de „oaspeți” nedoriți și expuși la forme directe de rasism.
În timp ce REF nu poartă întreaga responsabilitate pentru această situație, este dreptul organizației să își examineze propria activitate, în calitatea sa de cea mai mare entitate non-guvernamentală din domeniu, în ultimii 17 ani. REF a creat intervenții bazate pe speranța că „reducerea decalajelor în ceea ce privește rezultatele educaționale între romi și ne-romi” se va produce ca urmare a desegregării și prin programe de burse care vor fi extinse de către guvernele naționale. Pornind de la această ipoteză, REF a dezvoltat diverse modele și proiecte care au avut cu siguranță contribuții pozitive. Cu titlu de informare, în cadrul Deceniului de incluziune a romilor 2005-2015, s-au înregistrat unele progrese în domeniul educației, spre deosebire de alte domenii prioritare.
Cu toate acestea, având în vedere (1) realitățile tot mai grave ale comunităților de romi, (2) mediul politic caracterizat de un naționalism etnic în creștere și de o voință politică tot mai redusă privind politicile pro-romi, (3) crizele din Europa generate de pandemia Covid-19 și de războiul din Ucraina, care expun vulnerabilități economice și energetice grave, și (4) noile oportunități care apar ca răspuns la provocările globale – precum tranziția ecologică și digitală – REF trebuie să facă un pas înapoi și să își revizuiască ipotezele strategice generale într-un context nou, diferit de cel inițial, în care a fost concepută organizația.
De la înființarea sa, REF a acumulat o experiență considerabilă în gestionarea și implementarea cu succes a proiectelor, a dezvoltat modele și abordări inovatoare și a cultivat relații cu principalele părți interesate. Pentru a utiliza resursele disponibile într-un mod mai eficient și pentru a obține rezultate pentru comunitățile de romi la o scară mai mare decât doar la nivel de proiect, conducerea REF s-a angajat să reconsidere în profunzime teoria schimbării și strategia organizației.
3. Considerații privind viitoarea orientare strategică a REF
Pe baza scurtei analize contextuale prezentate mai sus, REF a luat în considerare următoarele schimbări:
- Misiunea noastră ar trebui să se schimbe de la „a contribui la reducerea decalajelor în ceea ce privește rezultatele educaționale dintre romi și non-romi” la „construirea rezilienței prin educație”. Această abordare ar implica cultivarea resurselor umane cu o mentalitate îndreptată spre progresul comunitar – mai degrabă decât spre succesul individual – cu scopul de a ne multiplica eforturile și investițiile.
- REF trebuie să devină un centru de inovare prin aplicarea de noi metode și tehnologii digitale pentru a conecta comunitățile de romi cu posibilitățile și tendințele actuale în domeniul educației și al ocupării forței de muncă.
- În ceea ce privește furnizarea de servicii educaționale, de asistență, de promovare a politicilor și de cercetare, ar trebui să ne concentrăm asupra comunităților mai mari de romi din Europa, iar de acolo eforturile pot fi extinse la nivel național și dincolo de acesta, dacă este cazul.
- Pentru a genera un impact mai mare, eforturile noastre în localitățile vizate ar trebui să fie aliniate cu investițiile altor actori romi și pro-romi credibili în domeniile antreprenoriatului, ocupării forței de muncă, artei și culturii, educației și implicării civice și așa mai departe.
- Promovarea și utilizarea limbii, istoriei și culturii romilor trebuie să facă parte din eforturile noastre de a contribui la creșterea următoarelor generații de romi educați. Consolidarea mândriei, a încrederii în sine și a sentimentului de apartenență în rândul viitoarelor generații de lideri și promotori romi este esențială pentru îmbunătățirea situației comunităților rome pe termen mediu spre lung.
- Ar trebui să ne bazăm pe experiențele pozitive ale REF pentru a îmbunătăți și mai mult implicarea și asumarea de către familiile și comunitățile rome. În loc să fie văzuți ca beneficiari, membrii comunității ar trebui să fie implicați în calitate de parteneri în angajamentul nostru pentru dezvoltarea educațională și consolidarea rezilienței. Prin urmare, cei implicați în activitățile noastre ar trebui, de asemenea, să contribuie cu propriile resurse (timp, muncă, financiare, în natură) la angajamentele noastre comune.
- Intervențiile noastre trebuie să se bazeze pe cunoștințe și cercetări bazate pe instrumente analitice de ultimă generație.
4. Etapele următoare
Ca parte a procesului nostru de reflecție strategică, invităm principalele părți interesate la o consultare privind viitoarea direcție strategică a Roma Education Fund. Ca parte a acestui efort, vă invităm să vă aduceți contribuția prin răspunsuri la următoarele întrebări:
- La nivel macro, care sunt principalele amenințări și principalele oportunități pentru a inversa tendința de înrăutățire a rezultatelor educaționale pentru romi?
- Care ar trebui să fie rolul REF în aceste angajamente?
- Ce considerați că lipsește din considerentele enumerate mai sus în ceea ce privește orientarea și abordarea strategică viitoare a REF?
- Cum se raportează noile considerente la prioritățile dumneavoastră strategice și de finanțare pentru anii următori?
Răspunsurile vor fi colectate în timpul dialogurilor de consultare cu părțile interesate și pot fi trimise, de asemenea, în scris la consultations@romaeducationfund.org.
[1] A se vedea raportul comandat de Consiliul Europei Institutului Georg Eckert în parteneriat cu Fondul pentru educația romilor, intitulat „Reprezentarea romilor în programele și manualele școlare europene. Raport analitic” la https://repository.gei.de/handle/11428/306
[2] https://fra.europa.eu/en/publication/2022/roma-survey-findings
